Underman - Mesia
текст песни

In ziua nasterii sale,
elementele Terrei erau prezente cate putin din fiecare
intr-un mod neintalnit pana acum,
de parca toate vroiau sa-l vada fara sa deranjeze pe cei din jur.
Puteai sa juri ca, pe cer, sunt Soarele si Luna, in acelasi timp,
pentru o clipa, savurand momentul acela sublim.
Omenirea, insa, isi vedea, in continuare, de cursul ei,
scursa-n trafic infinit de oameni pe alei.
Era un copil special,
ii atragea in jur pe toti, de parc-avea un har.
Cand te uitai in ochii lui, te blocai,
o liniste divina-ti cuprindea corpul, oricat incercai.
Nu mai puteai sa te opui,
parca vedeai reflectia Universului si lumini ce-alunga raul oricui.
Cu mainile lui mici, stergea durerea din sufletul tau.
Fericit mereu, oricat i-ar fi fost de greu.
Parintii lui erau saraci si n-aveau decat putinul,
dar recunoscatori Cerului ca le-a dat copilul.
Anii urmau. Pe masura ce treceau, stiau
ca natura-si urnea cursul in functie de copilul asta special.
Anotimpuri paseau pe rand, dar, parca, mai mult
Soarele insista la fereastra camerei lui.
Ceilalti il ascultau ore-ntregi.
Desi avea o varsta frageda, le-mpartea siruri de povesti.
Spiritual, le vorbea mereu de iubire si-mpacare,
cu-atata pasiune, incat starnea uneori mirare,
atat de tare, incat parintii credeau ca este ceva in neregula cu el.
"Nu-i nimic gresit sa-mpart Cuvantul din jurul meu",
le repeta mereu. Gandirea lui era construita pe-o fundatie rara.
Avea probleme cu profesorii din scoala ce-l dadeau afara.
Contrazicea mereu ce spuneau ei:
"Dumnezeu este peste tot, nu doar in icoana de deasupra tablei! "
pe care-l considera doar un chip cioplit.
Sa te-nchini intr-un loc fix, unui multi-prezent, poate fi gresit.
Reactia aparea oriunde-l purtau pasii.
Unii-l considerau un mesager divin,
iar, altii, doar un nebun ce sperie lasii.
Raspundea fara egal catre sceptici,
starnea comisii de profesori si preoti etnici.
Uneori, il regasesti in pasaje din Biblie,
dar cine este acest tanar nimeni nu pare sa stie.
Sa fie, oare, doar o iluzie tarzie
ascunsa-n mintile astea patrunse parca de nebunie?
El isi continua drumul, ii invata si insista,
si-n urma lui raman oameni marcati la ce miracole asista.
Sunt multi care-l urmeaza oriunde, nechemati,
cand bolnavi disperati iesi din casa lui, razand vindecati.
In jurul lui, presa cauta acum senzatie.
El ramane un simplu Invatator si raspunde la orice acuzatie.
Capii religiilor in cheama la o adunare,
sa vada daca cine este acest tanar de care lumea vorbeste fara incetare.
Vad in el un obstacol ce-ndrazneste sa-i acuze cu tupeu:
ca cheama oamenii la ei, ci nu la Dumnezeu,
cum isi vand religia, in lacasuri de cult, contra plata.
Credinta – zice el - trebuie sa fie in tine,
nu in plastic, lemn sau piatra.
Promovand simbolurile lor, ei strang avere
si, de mii de ani, se folosesc de imaginea lui,
pentru a obtine putere.
Captivi intr-un joc cu reguli false, ii manipuleaza usor
ca nu pot intalni Divinitatea decat cu ajutorul lor.
Le-a adus aminte cati au platit absurd cu viata-n trecut,
cum acuzau de erezie pe oricine le statea in drum.
Urla de furie pentru cei arsi pe jugul flacarilor
si cerea socoteala pentru masacrul cruciatilor.
"Cu toiagul meu, vindec trupuri, si voi, totusi, ma urati,
voi, ce stati la Vatican si etalati cruci de aur la gat!
Nu-i nevoie de material, sa faceti miracole sfinte,
oamenii mor de foame, dati-le hrana spirituala sa manance! "
Masele-si pierd controlul, in acest spectacol televizat,
liderii spirituali au, de-acum, un nou inamic clar vizat
in tanarul acesta ciudat ce-i priveste, parca, hipnotizat.
Si cred ca individul asta poate distruge orice religie,
pun la cale sa-l elimine, pana cand plaga nu se extinde.
Le trec fiori prin gand:
un posibil deznodamant cu oameni ce-si iubesc, liberi,
Dumnezeul pe pama